John Travolta

John Travolta a intrat în cultura populară prin televiziune, dar cinema-ul anilor 70 l-a transformat într-un simbol al unei generații. În Saturday Night Fever, regizat de John Badham, Tony Manero nu este doar un tânăr care dansează, ci o figură a evadării sociale, prinsă între cartier, clasă, vanitate și frustrare. Grease, alături de Olivia Newton-John, a mutat aceeași energie într-un registru de musical nostalgic, iar Travolta a devenit unul dintre puținii actori ai perioadei capabili să lege dansul, cântecul și prezența de star fără să pară doar un produs de studio.

Anii 80 i-au complicat traiectoria. Blow Out, filmul lui Brian De Palma, i-a oferit un rol mai întunecat și mai interiorizat, dar succesul comercial nu a urmat aceeași linie. Revenirea din Pulp Fiction, sub direcția lui Quentin Tarantino, este una dintre cele mai cunoscute relansări de carieră din Hollywood: Vincent Vega folosește exact memoria publicului despre Travolta, calmul, dansul, aerul de coolness, dar o întoarce spre ironie, lene morală și violență absurdă. Rolul nu l-a reinventat complet, ci a arătat că imaginea lui putea fi citită altfel.

După Pulp Fiction, Travolta a oscilat între film de autor, thriller, comedie și cinema comercial. Get Shorty i-a adus Globul de Aur și a exploatat perfect relația lui cu ideea de cool, în timp ce Face/Off, regizat de John Woo, i-a cerut un joc dublu, teatral și excesiv, în oglindă cu Nicolas Cage. Cariera lui rămâne inegală, dar importanța ei stă tocmai în aceste transformări: puțini actori au fost atât de des declarați terminați și totuși au revenit prin forța unei imagini pe care publicul nu a încetat să o recunoască.