Omul invizibil
Hollow Man · 2000
1h 52min · r. Paul Verhoeven
“Crezi că ești singură? Mai gândește-te.”
Despre film
Un thriller SF cu accente horror despre Sebastian Caine, un cercetător genial și arogant care testează pe el însuși un ser al invizibilității. Când echipa nu mai poate inversa procesul, izolarea, puterea și lipsa consecințelor îl transformă treptat într-o amenințare mortală pentru colegii săi.
Pentru cine e filmul
- →Pentru spectatorii care vor un thriller SF tensionat, cu experimente periculoase, laborator secret și un antagonist scăpat de sub control.
- →Pentru fanii lui Paul Verhoeven interesați de felul în care regizorul transformă știința, corpul și puterea în spectacol violent.
- →Pentru cei curioși să vadă efecte vizuale de la începutul anilor 2000, folosite pentru a face invizibil un personaj prezent fizic în cadru.
- →Nu este alegerea ideală pentru cine caută o adaptare subtilă sau filosofică a mitului omului invizibil.
- →Poate deranja spectatorii sensibili la violență, amenințare sexuală, cruzime și atmosfera de slasher de laborator.
Starea de spirit potrivită
Distribuție
Înainte să îl vezi
Titlul original este Hollow Man, iar filmul nu este o adaptare directă a romanului The Invisible Man de H. G. Wells, ci o reinterpretare modernă.
Filmul a fost lansat în Statele Unite pe 4 august 2000 și a debutat pe primul loc în box office-ul nord-american.
Recepția critică a fost în general slabă, dar efectele vizuale au fost apreciate și au primit o nominalizare la Oscar.
Ce să urmărești
Urmărește transformarea lui Sebastian, nu doar fizică, ci morală, de la cercetător narcisist la prădător convins că nu mai poate fi tras la răspundere.
Fii atent la efectele care arată corpul dispărând pe straturi, piele, mușchi, organe și schelet, una dintre imaginile tehnice memorabile ale filmului.
Merită observat contrastul dintre promisiunea științifică a descoperirii și felul în care filmul o împinge spre horror, control, violență și paranoia.
Context
Paul Verhoeven venise după filme americane controversate precum RoboCop, Total Recall, Basic Instinct, Showgirls și Starship Troopers. În Omul invizibil, regizorul lucrează într-un cadru mai comercial, dar păstrează interesul pentru corp, violență, sexualitate, putere și cinism instituțional. Chiar dacă Verhoeven a spus ulterior că filmul i se pare prea convențional, el rămâne recognoscibil prin energia agresivă și prin fascinația pentru momentul în care tehnologia scoate la suprafață impulsuri întunecate.
Omul invizibil a apărut într-o perioadă în care studiourile americane investeau masiv în blockbustere SF bazate pe efecte digitale tot mai sofisticate. Filmul a fost produs de Columbia Pictures și a combinat machiaj, costume speciale, motion control, compoziție digitală și modele generate pe computer pentru a reda invizibilitatea. Succesul financiar a fost semnificativ, dar discuțiile critice au rămas împărțite între admirația pentru efecte și reproșurile privind povestea dură și tratamentul personajelor.
De ce contează
Contează ca exemplu de blockbuster SF de tranziție, în care efectele digitale devin principalul argument spectaculos al filmului.
Filmul rămâne interesant pentru felul în care transformă invizibilitatea din fantezie de putere în test moral al unui personaj deja corupt de ego.
Replici memorabile
“It's amazing what you can do when you don't have to look at yourself in the mirror anymore”
Este uimitor ce poți face când nu mai trebuie să te privești în oglindă
— Sebastian Caine
“I can't see myself”
Nu mă pot vedea
— Sebastian Caine
“I'm not losing my mind”
Nu îmi pierd mințile
— Sebastian Caine
Știai că...
Kevin Bacon îl interpretează pe Sebastian Caine, cercetătorul care devine invizibil și apoi tot mai violent.
Distribuția principală îi include pe Elisabeth Shue, Josh Brolin, Kim Dickens, Greg Grunberg, Joey Slotnick, Mary Randle și William Devane.
Scenariul este semnat de Andrew W. Marlowe, după o poveste scrisă împreună cu Gary Scott Thompson.
Muzica filmului este compusă de Jerry Goldsmith, unul dintre marii compozitori ai cinematografiei SF și thriller.
Efectele vizuale au fost realizate în principal de Sony Pictures Imageworks și Tippett Studio.
Pentru scenele cu Sebastian invizibil, cadrele erau filmate de mai multe ori, cu și fără actor, apoi combinate digital.
Filmul a fost nominalizat la Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale la ediția din 2001.
Date rapide
Filmul în numere
Producție
